...
Viata se compune din tevi sparte, din robinete care curg, din tencuieli coscovite, din plase pe care le cari de la piata, din rufe care le speli, din coate-n tramvaie, dar si din Bach si din Beethoven, din Shakespeare si din Tolstoi, din Eminescu si din Blaga, din Michelangelo si din tuculescu. Totul e viata.
Autor: Ileana Vulpescu .
..
Iepurasul , sa stii bine
O sa vina si la tine
Si cadou o sa primesti
Tocmai ceea ce-ti doresti ... HAPPY EASTER!...PASTE FERICIT!.
..
..
..
..
..
.
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
****************************************************************************
..
oooo
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..
*************************************************************************
..***
..
..*********************************************************************************
,,
...
**************************************************************************
n noaptea trista care ne desparte, de vei simti in jurul tau suspine, sa nu te sperii, e dorul meu ce vine s-adoarma langa tine, noapte buna!
..GORILA DIGIT ,ADOPTATA DE O FAMILIE DE FRANCEZI..CA FIICA A LOR.
..GORILA DIGIT ,ADOPTATA DE O FAMILIE DE FRANCEZI..CA FIICA A LOR.
..
********************************************************************************
..
..
...
...
..
..*******************************************************************************
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
..
..Un lung tren ne pare viața, ne trezim în el mergând,
Fără să ne dăm noi seama unde ne-am suit și când.
Fericirile sunt halte, unde stăm câte-un minut;
Până când să ne dăm seama, sună, pleacă, a trecut....
Iar durerile sunt stații lungi, de nu se mai sfârșesc,
și în ciuda noastră parcă tot mai multe se ivesc.
Arzători de nerabdare înainte tot privim,
să ajungem mai degrabă la vreo țintă ce-o dorim.
Ne trec zilele și anii, clipe scumpe și dureri,
noi trăim hrăniți de visuri și-nsetați după plăceri.
Mulți copii voioși se urcă, câți în drum n-am întâlnit!...
Iar câte-un bătrân coboară trist, și frânt, și istovit.
Vine odată însă vremea să ne coborâm și noi;
ce n-am da, atunci, o clipă să ne-ntoarcem înapoi?
Dar, pe când, privind în urmă, plângem timpul ce-a trecut,
sună-n Gara Veșniciei; am trăit și n-am știut!...
Viata se compune din tevi sparte, din robinete care curg, din tencuieli coscovite, din plase pe care le cari de la piata, din rufe care le speli, din coate-n tramvaie, dar si din Bach si din Beethoven, din Shakespeare si din Tolstoi, din Eminescu si din Blaga, din Michelangelo si din tuculescu. Totul e viata.
Autor: Ileana Vulpescu .
..
Iepurasul , sa stii bine
O sa vina si la tine
Si cadou o sa primesti
Tocmai ceea ce-ti doresti ... HAPPY EASTER!...PASTE FERICIT!.
..
..
..
..
..
.
..
..
..
..
..
..
..
..
..
Tema rozei
Nu te mâhni când vezi căzând petala:
A nu mai fi, e tot un mod de-a fi.
Şi roze de cenuşă spulberată
O să descoperi, lângă cele vii.
Parfumul meu chiar şi din spini se lasă:
În cele patru vânturi va pluti.
Mi-or răsfoi eterna desfoire,
Şi-n veci pierdută, vecinic m-or găsi.
A nu mai fi, e tot un mod de-a fi.
Şi roze de cenuşă spulberată
O să descoperi, lângă cele vii.
Parfumul meu chiar şi din spini se lasă:
În cele patru vânturi va pluti.
Mi-or răsfoi eterna desfoire,
Şi-n veci pierdută, vecinic m-or găsi.
..
..
****************************************************************************
..
oooo
..
Trandafirul şi stejarul
Cel mai obraznic din stejari
Certa modestul trandafir:
Zău, de-ndrăzneala ta mă mir,
Cu mine tu să te compari?
Cu vârful meu eu sparg azurul
Şi sunt prieten cu vulturul,
Şi trunchiul meu nu sunt în stare
Trei oameni să-l cuprindă;
Certa modestul trandafir:
Zău, de-ndrăzneala ta mă mir,
Cu mine tu să te compari?
Cu vârful meu eu sparg azurul
Şi sunt prieten cu vulturul,
Şi trunchiul meu nu sunt în stare
Trei oameni să-l cuprindă;
Ar trebui să mă admiri!
Aşa e, dar tu faci doar ghindă
Şi eu fac trandafiri.
Aşa e, dar tu faci doar ghindă
Şi eu fac trandafiri.
..
Numele
Zori pure. Orizontul
Pleoapele-şi deschide
Să vadă. Ce? Vechi nume.
Stau calme pe patina
Pleoapele-şi deschide
Să vadă. Ce? Vechi nume.
Stau calme pe patina
Lucrurilor. Şi astăzi
Roza se cheamă încă
Tot roză, şi-amintirea
Trecerii sale, grabă.
Roza se cheamă încă
Tot roză, şi-amintirea
Trecerii sale, grabă.
Zor de-a trăi mai mult.
Spre lungi iubiri ne-avântă
Această forţă aspră
A Clipei cu pas sprinten
Spre lungi iubiri ne-avântă
Această forţă aspră
A Clipei cu pas sprinten
Care-atingându-şi ţinta
Fuge strigând: Nainte!
Atenţie! Atenţie!
Voi fi! Voi fi! Voi fi!
Fuge strigând: Nainte!
Atenţie! Atenţie!
Voi fi! Voi fi! Voi fi!
Şi rozele? Pleoape
Închise: orizontul
Final. Poate nimicul?
Dar numele rămân.
Închise: orizontul
Final. Poate nimicul?
Dar numele rămân.
..
...
..
..
..
..
Sprijin de copac
Tu stai cu irişii spre Steaua Polară
Sprijinindu-te de copacul înalt,
Inelele lui îţi cuprind feminitatea
Sculptată in rădăcini de bazalt.
Sprijinindu-te de copacul înalt,
Inelele lui îţi cuprind feminitatea
Sculptată in rădăcini de bazalt.
Strâng la piept copacul, te cuprind
Cu zvâcnirea în gânduri plecată,
Am aripi de înger ce zboară în vis
Pe-o frunză cu sânge-ncărcată.
Cu zvâcnirea în gânduri plecată,
Am aripi de înger ce zboară în vis
Pe-o frunză cu sânge-ncărcată.
Zâmbeşti, nu te văd, dar te simt.
Stelele-nfloresc în ram de copac,
La izvorul ce curge din trunchi
Se scaldă copii în roşu de mac.
Stelele-nfloresc în ram de copac,
La izvorul ce curge din trunchi
Se scaldă copii în roşu de mac.
Îmi lovesc gândul de zâmbetul tău
Prin poza lipită pe-albumele roată,
Te-am lăsat să priveşti pe furiş
Oceanul din mine ce-n spuze înoată.
Prin poza lipită pe-albumele roată,
Te-am lăsat să priveşti pe furiş
Oceanul din mine ce-n spuze înoată.
Mă adăpostesc în inima copacului
Steaua Polară-l scaldă-n magnolii,
Când vine toamna cercurile-i scutur
În pletele iubirii ce inversează polii.
..Steaua Polară-l scaldă-n magnolii,
Când vine toamna cercurile-i scutur
În pletele iubirii ce inversează polii.
..
..
Cum zboară viaţa-n asfinţit
Cum zboară viaţa-n asfinţit
Aşa încet pe-un ton şoptit
Precum se stinge-n van o floare
Şi-apoi de frig, uscată, moare.
Aşa încet pe-un ton şoptit
Precum se stinge-n van o floare
Şi-apoi de frig, uscată, moare.
Aud din depărtări cum cântă
Al vieţii imn cu taina-i sfântă
Şi cum răzbate peste vreme
Cu bucurie să ne cheme.
Al vieţii imn cu taina-i sfântă
Şi cum răzbate peste vreme
Cu bucurie să ne cheme.
Cum anii-n urmă ni se lasă
Printre amurguri de mătasă
Şi viaţa asta ne tot poartă
Printre furtuni, bătuţi de soartă.
Printre amurguri de mătasă
Şi viaţa asta ne tot poartă
Printre furtuni, bătuţi de soartă.
Cât vezi cu ochii numai cer
Şi vraja marelui mister
Cum prinde viaţă o fiinţă
În uimitoarea biruinţă...
Şi vraja marelui mister
Cum prinde viaţă o fiinţă
În uimitoarea biruinţă...
Din truda vremii seculară
Seminţele ce germinară
Dădură roade pe câmpii
Şi ne-au născut pe noi, copii.
Seminţele ce germinară
Dădură roade pe câmpii
Şi ne-au născut pe noi, copii.
Cu trupul toţi dintro tulpină
Ne scoase Domnul la lumină
Prin timp cu aripi obosite
Cernuţi prin plasa unei site.
Ne scoase Domnul la lumină
Prin timp cu aripi obosite
Cernuţi prin plasa unei site.
Nu vom învinge veşnicia
Căci ne-a fost dat vremelnicia
Şi ce se naşte tot dispare,
Aşa e viaţa, trecătoare...
Căci ne-a fost dat vremelnicia
Şi ce se naşte tot dispare,
Aşa e viaţa, trecătoare...
*************************************************************************
..***
..
..*********************************************************************************
Zborul veşniciei
Umbra veşniciei zboară nepăsătoare
Pe creanga cerului de cireşe-amare,
Copiii ascut cuvinte de copaci îndrăgostiţi,
Se urcă în ramuri şi-i declară părinţi.
Pe creanga cerului de cireşe-amare,
Copiii ascut cuvinte de copaci îndrăgostiţi,
Se urcă în ramuri şi-i declară părinţi.
Tu aduni fluturi în ţepi de trandafiri,
Oglinda îţi prinde părul cu amintiri,
Ciufulită cenuşa dimineţii doarme în prag,
Veşnicia soarbe zaţul şi zboară în larg.
Oglinda îţi prinde părul cu amintiri,
Ciufulită cenuşa dimineţii doarme în prag,
Veşnicia soarbe zaţul şi zboară în larg.
,,
...
**************************************************************************
n noaptea trista care ne desparte, de vei simti in jurul tau suspine, sa nu te sperii, e dorul meu ce vine s-adoarma langa tine, noapte buna!
..GORILA DIGIT ,ADOPTATA DE O FAMILIE DE FRANCEZI..CA FIICA A LOR.
..GORILA DIGIT ,ADOPTATA DE O FAMILIE DE FRANCEZI..CA FIICA A LOR.
..
********************************************************************************
..
..
...
Gândurile
cerul meu întins pe seară
îmbrăcat tot în argint
prin ce tainic labirint
gândurile mele zboară?
îmbrăcat tot în argint
prin ce tainic labirint
gândurile mele zboară?
eu nu mă gândesc la moarte
las viaţa să curgă lin
de e dulce sau pelin,
că-i aproape sau departe...
las viaţa să curgă lin
de e dulce sau pelin,
că-i aproape sau departe...
stau legat cu rădăcini,
agăţat de cer, un clopot,
şi mă voi feri cât pot
să nu cad în mărăcini.
agăţat de cer, un clopot,
şi mă voi feri cât pot
să nu cad în mărăcini.
gândule, prin tine zboară
toamne reci şi amintiri,
fugi de-acele ispitiri
şi fă-mi viaţa mai uşoară.
**********************************************************************************toamne reci şi amintiri,
fugi de-acele ispitiri
şi fă-mi viaţa mai uşoară.
...
..
..*******************************************************************************
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Timpul Iubirii
Timpul
n-are frână,
zboară ca gândul
înaintea trenului,
Cal Năzdrăvan
din poveste.
În cupeu –
doi îndrăgostiţi,
Făt-Frumos
şi Ileana Cosânzeana,
veşnici călători
în Timp şi Spaţiu.
Timpul Iubirii
zboară
în Nemurire.
n-are frână,
zboară ca gândul
înaintea trenului,
Cal Năzdrăvan
din poveste.
În cupeu –
doi îndrăgostiţi,
Făt-Frumos
şi Ileana Cosânzeana,
veşnici călători
în Timp şi Spaţiu.
Timpul Iubirii
zboară
în Nemurire.
poezie de Mihai Cucereavii (
..
..Un lung tren ne pare viața, ne trezim în el mergând,
Fără să ne dăm noi seama unde ne-am suit și când.
Fericirile sunt halte, unde stăm câte-un minut;
Până când să ne dăm seama, sună, pleacă, a trecut....
Iar durerile sunt stații lungi, de nu se mai sfârșesc,
și în ciuda noastră parcă tot mai multe se ivesc.
Arzători de nerabdare înainte tot privim,
să ajungem mai degrabă la vreo țintă ce-o dorim.
Ne trec zilele și anii, clipe scumpe și dureri,
noi trăim hrăniți de visuri și-nsetați după plăceri.
Mulți copii voioși se urcă, câți în drum n-am întâlnit!...
Iar câte-un bătrân coboară trist, și frânt, și istovit.
Vine odată însă vremea să ne coborâm și noi;
ce n-am da, atunci, o clipă să ne-ntoarcem înapoi?
Dar, pe când, privind în urmă, plângem timpul ce-a trecut,
sună-n Gara Veșniciei; am trăit și n-am știut!...
traian dorz ****************************************************
trenul ce-a plecat din gara
e un tren din viata mea.
cine stie cate trenuri ,
vor veni si vor pleca?
..Tăcerea ta...
Mai ţii tu minte noaptea-ntâie,
O noapte umedă, albastră...
În pacea ei înfiorată
Vorbea numai tăcerea noastră...
De-atunci atâtea nopţi trecură,
Tot nopţi cu şoapte şi cuvinte...
Din câte-alături povestirăm
Nimicnu-mi mai aduc aminte...
trenul ce-a plecat din gara
e un tren din viata mea.
cine stie cate trenuri ,
vor veni si vor pleca?
..Tăcerea ta...
Mai ţii tu minte noaptea-ntâie,
O noapte umedă, albastră...
În pacea ei înfiorată
Vorbea numai tăcerea noastră...
De-atunci atâtea nopţi trecură,
Tot nopţi cu şoapte şi cuvinte...
Din câte-alături povestirăm
Nimicnu-mi mai aduc aminte...
Dar până-n clipa de pe urmă
Fermecătoare-o să-mi rămâie
Şi-o să-mi vorbească totdeuna
Tăcerea ta din noaptea-ntâie...
Octavian Goga
Luceafărul, Sibiu, 6 mai 1912
Din volumul „Din umbra zidurilor – Clipe”, 1913
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu