Intoarcere - Serghei Esenin
Ceata, vânt, zapada si tacere,
Raza lunii fâlfâie tacut.
Inima c'o molcuma durere
Îsi aduce-aminte de trecut.
Spulberat omatul se despica.
Pe-asa luna, eu pe-ascuns iesit,
Îndesându-mi cusma de pisica,
Casa parinteasca-am parasit.
Iaras sunt în locurile mele,
M'au uitat? Sau minte ma mai tin?
Stau mahnit, ca un gonit de rele,
Reîntors la vechiul lui camin.
Cusma mi-o framânt fara cuvinte,
Sufletul prin gânduri mi-l desir,
De bunicii mei mi-aduc aminte
Si de'zapezitul cimitir.
Toti vom fi acolo...poti sa sameni
Viata ta cu râs sau cu tumult...
Pentru asta trag asa spre oameni
Si-i iubesc pe toti atât de mult.
Pentru asta inima mi-i moarta
Când privesc al anilor prapad...
Veche casa c'un dulau în porta,
Par'ca stiu ca n'am s'o mai revad.
Raza lunii fâlfâie tacut.
Inima c'o molcuma durere
Îsi aduce-aminte de trecut.
Spulberat omatul se despica.
Pe-asa luna, eu pe-ascuns iesit,
Îndesându-mi cusma de pisica,
Casa parinteasca-am parasit.
Iaras sunt în locurile mele,
M'au uitat? Sau minte ma mai tin?
Stau mahnit, ca un gonit de rele,
Reîntors la vechiul lui camin.
Cusma mi-o framânt fara cuvinte,
Sufletul prin gânduri mi-l desir,
De bunicii mei mi-aduc aminte
Si de'zapezitul cimitir.
Toti vom fi acolo...poti sa sameni
Viata ta cu râs sau cu tumult...
Pentru asta trag asa spre oameni
Si-i iubesc pe toti atât de mult.
Pentru asta inima mi-i moarta
Când privesc al anilor prapad...
Veche casa c'un dulau în porta,
Par'ca stiu ca n'am s'o mai revad.
SERGHEI ESENIN -Toamna)
...Colo prin maracinisul dintre rîpi si ulmul ciung, Toamna, iapa roaiba, paste, scarpinîndu-si coama, lung. Lînga malurile apei, pe tapsanul gol si ud, Azi potcoavele-i albastre zanganind încet s-aud. Vîntul-schivnic, furisîndu-si recea vraiste de fum, Macina frunzisul galben de pe coscovitul drum Si saruta blînd pe creanga macesiului spinos Ranile roscate ale nevazutului Hristos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu