FRUMOS,PENTRU MINTE,INIMA SI SUFLET: Personalidades

PENTRU MAI TARZIU

"Este bloggingul un viciu, dă dependență? Nu ar trebui să devină aşa ceva, dacă l-am aşeza cu grijă în balanţa echilibrată a tuturor acţiunilor noastre. Blogul este un spaţiu personal unde împart din ceea ce văd, experimentez, lucrez, descopăr, trăiesc şi cred, alături de cei care mă citesc. E un fel de portavoce prin care lansez idei, tematici de dezbătut, exprim puncte de vedere, centrez imagini într-un context creat şi invit la dialog decent, constructiv pe toţi cititorii mei."

sâmbătă, 4 ianuarie 2014

Personalidades - Voltaire-CITATE

O ţară bună se reface de la sine. Dacă e condusă cu dreptate.

Nu a existat niciodată un guvern perfect, pentru că oamenii au patimi, şi dacă n-ar avea patimi, n-ar fi nevoie de un guvern.

În general, arta de a guverna constă în capacitatea de a lua cât mai mulţi bani de la o parte de cetăţeni, pentru a o da altora.

Este periculos să ai dreptate când autorităţile de drept nu au.

Specia noastră nenorocită este astfel construită încât cei care urmează calea bătătorită întotdeauna aruncă cu pietre în cei care arată un drum nou.

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Vocea care spune tuturor oamenilor "ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face", va fi întotdeauna auzită de la un capăt la celălalt al universului.

Voltaire în Varietăţi literare

"E mai bine să riscăm să salvăm un vinovat, decât să condamnăm un nevinovat."

"Pâinea în patria ta e mai bună decât prăjiturile în ţară străină."

Voltaire în scrisoare către dl. Delisle de Sales

"..E curată nebunie să judeci adevărul sau minciuna doar după parerea ta."

"Trebuie să vă petreceţi viaţa iubind şi gândind; aceasta este adevărata viaţă a spiritulu"

Toate măririle din lume nu valorează cât un bun prieten.

Voltaire în Jeannot et Colin

"Foloseşte, dar nu abuza; nici abstinenţa, nici excesul nu-l fac pe om fericit."

"Când este vorba de bani, toţi sunt de aceeaşi religie."

"E bine să te înduioşezi de nenorocirea prietenilor tăi, dar mai bine este să le vii în ajutor."

"Să mă apere Dumnezeu de prieteni; de duşmani pot să mă apăr şi singur"

"Critic excelent ar fi artistul înzestrat cu multă ştiinţă şi mult gust, lipsit de orice prejudecată şi de orice invidie, adică un om greu de găsit."

Este foarte greu să faci tablouri frumoase, statui frumoase, muzică bună, versuri frumoase. De aceea numele oamenilor superiori, care au învins aceste mari greutăţi, vor dăinui poate mai mult decât împărăţiile în care ei s-au născut.

"Omul are slăbiciunea de a dori să afle ceea ce ar dori să nu ştie."

"Poezia este muzica sufletului şi, mai presus de toate, a sufletelor mari şi sensibile."

"Cei care se plâng de noroc, adesea nu au să se plângă decât de ei înşisi."

"să fii fericit pe lumea asta, atât cât ne permite natura noastră mizerabilă, trebuie doar să fii indulgent.

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Discordia este marele rău al speciei umane, iar toleranţa este singurul leac.

Fă, Doamne, ca cei care aprind lumânări în plină amiază pentru a Te celebra, să-i tolereze şi pe cei care se mulţumesc doar cu lumina soarelui tău.

Natura le spune oamenilor: v-am născut pe toţi slabi şi ignoranţi, pentru a vegeta câteva clipe pe pământ şi pentru a-l îngrăşa cu trupurile voastre.Voltaire în Tratat despre toleranţă (1763)"

Ce este toleranţa? Apanajul umanităţii.

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

"Comportă-te cu alţii aşa cum ai vrea să se comporte alţii cu tine."

"Animalele au următoarele avantaje faţă de om: nu aud niciodată cum bate ceasul, mor fără a avea habar de moarte, nu au teologi pentru a le instrui, ultimele momente nu sunt deranjate de ceremonii nedorite şi neplăcute, funeraliile nu le costă nimic şi nimeni nu demarează procese pe seama testamentelor."

Fiecare om este vinovat pentru toate lucrurile bune pe care nu le-a făcut.

Cel mai sigur este să nu faci nimic împotriva conştiinţei tale. Cu acest secret, ne putem bucura de viaţă şi nu ne este teamă de moarte.

..François-Marie Arouet; 21 November 1694 – 30 May 1778), known by his nom de plume: Voltaire

Vis şi realitate

Visam că-s împărat pe-un pe-un colţ de rai,
Iar tu - o fată care mă iubeai...
Când m-am trezit, sărac ca-ntotdeauna,
În loc să plâng, am râs... Şi-am râs întruna...
Ai să-nţelegi vreodată bucuria?!
Pierdusem doar un fleac... Împărăţia.

hexagramă de Voltaire

Obişnuit, credeam că cea mai înaltă fericire se găseşte pe treptele de sus. Ce greşeală!

Chibzuinţă

Cât fui mai tânăr, aprig, în putere,
Cu sănătatea-mi cumpărai avere.
Să am acum, când sunt mai în etate,
Cu ce să-mi iau un pic de... sănătate.

epigramă de Voltaire

Universul mă încurcă
Şi nu pot gândi măcar
C-ar putea exista ceasul
Fără un ceasornicar.

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Valeriu Penisoara - Cantec pentru Oltenia

Valeriu Penisoara - Cantec pentru Oltenia

De bucurie rar avuram parte
In unele duminici pe la nunti,
Suntem olteni pe viata si pe moarte
Suntem olteni, adica suntem munti.

Un rost ne-a dat maicuta noastra, dulcea
Sa fim dintre romani cei mai fierbinti
Din Dolj si pana-n Gorj si pana-n Valcea
Si pana-n Olt si pana-n Mehedinti

Oltenia Eterna Terra Nova
Un cantec are astazi si-n priviri
Hai Universitatea, hai Craiova,
Tu, Campioana unei mari iubiri!!!

La tricolorul romanesc se-nchina
Si face juramant prin lupta azi
Oltenia provincia latina
A lui Mihai al nostru cel Viteaz

Oltenia pandura a lui Tudor
Si-a lui Arghezi si-a atator dusi
Oltenia celui mai mare sculptor,
Al omenirii Constantin Brancusi.

Salut fratern Moldova, Bucovina
Salut fratern Ardeal si tu Banat
Muntenie si Dobroge senina
Si Maramures neingenuncheat

Priviti aceasta sacra frumusete
Oltenia pamant cu oameni buni
SI pumn pedepsitor cu 5 judete
Caus al palmei vechilor taciuni

Olteni suntem in matca noastra
Olteni am fost si tot asa vom fi
Iar flamura ros' galbena albastra
Se oglindeste bine si in Jii

Tot ce avem noi am facut cu truda
Si nu traim din mila si pomeni
Spre binele acestei tari asuda
Si semintia noastra de oltenï .

ROMANIA-PATRIA MEA

"Veniti acasa! Aici e… Romania ! Albastrul cerului e mai senin, In codrii se aude ciocarlia Si’n varf de munte izvoare susurand. Iar cand viorile incep sa cante, Baladele in corzi de inimi se topesc Si plange neamul romanesc, In doinele ce inca mai jelesc ! Coloana este totusi infinita Si sta Brancusi alaturea de ea, La masa tacerilor asculta Vorbele ce’s spuse, in nopti fara de stea. Si’n stihuri au pulsat emotii, De la leagan, pana la mormant, La tarm de mare insusi Eminescu, Asculta marea’n soapte suspinand. E’atata dor aici, iubire, dar si jale, Pamantul sfant sa il pastram ! Credinta sfesnic de nadejde sa ne fie Romani, uniti in jurul gliei sa ne adunam

"Rugaciunea inimii deschise".

Doamne, ajuta-ma sa fiu pentru toti un prieten care asteapta fara a obosi, care are inima deschisa si buna, care daruieste cu iubire, care asculta neostenit, care aduce multumire cu bucurie. Un prieten pe care sa poata conta oricine are nevoie de sprijin. Ajuta-ma sa fiu un prieten de nadejde caruia sa i se poata adresa oricine oricând doreste: sa pot darui o prietenie linistitoare, sa iradiez o pace plina de bucurie, pacea ta, Doamne. Fa sa fiu deschis si primitor mai cu seama cu cei mai slabi si lipsiti de aparare. Astfel, fara a face cine stie ce lucruri marete, voi putea sa îi ajut pe ceilalti sa te simta mai aproape, Doamne al blândetii.

RUGACIUNE

O, iarta-mi te rog Doamne, atatea rugaciuni Prin care-Ti cer doar paine si paza si minuni Caci am facut adesea din Tine robul meu Nu eu sa ascult de Tine, ci Tu de ce spun eu In loc sa vreau eu, Doamne, sa fie voia Ta Iti cer, Iti cer intr-una sa faci Tu voia mea, Iti cer sa alungi necazul, sa-mi lasi un loc in rai Si sa-mi slujesti in toate sa-mi dai, sa-mi dai, sa-mi dai Gindindu-ma ca daca Iti cint si Te slavesc Am drept sa-Ti cer intr-una sa faci tot ce-mi doresc O, iarta-mi felul acesta nebun de-a ma ruga Si invata-ma ca altfel sa stau in fata Ta Nu tot cerindu-Ti Tie sa fii tu robul meu Ci Tu cerindu-mi mie, iar robul sa fiu eu Sa inteleg ca felul cel bun de a ma ruga E sa doresc ca-n toate sa fie voia Ta!

CELE 2 GRAUNTE-PILDE

Intr-o zi, un taran iesi pe ogor, la semanat. Un graunte, ramas pe varful unui bulgare de pamant, a inceput sa se laude catre altul, aflat adanc sub brazda: - Vezi tu, frate, zaci acolo luptandu-te cu frigul pamantului si cu bezna, tanjind dupa o raza de soare, dupa lumina si caldura. Eu, fratioare, o duc mult mai bine, in timp ce tu te chinui. Dar, in clipa aceea, o cioara a coborat pe neasteptate din vazduh si a inghitit grauntele ramas la vedere. In schimb, fratele sau de sub brazda incolti peste putin timp si, din micul graunte, iesi din pamant un spic frumos si trainic. De-abia acum, lumina si caldura soarelui ii faceau cu adevarat bine. Cu vremea, spicul deveni copt si roada lui multa. Astfel, speranta si smerenia celui de-al doilea i-au adus adevarata viata, in timp ce mandria l-a costat scump pe primul. Greutatile vietii nu trebuie sa ne sperie si sa ne descurajeze, caci Dumnezeu vede suferinta si credinta noastra si ne va rasplati negresit. Cu speranta si rugaciune, putem trece peste orice obstacol al vietii. Insa cei a caror inima este plina de ei insisi, in care nu mai este loc si pentru Dumnezeu, adica pentru iubire, pentru speranta si incredere, aceia sfarsesc, asemenea primului graunte, in ghearele pasarii negre .

Boala -Marin Sorescu

Doctore, simt ceva mortal Aici, in regiunea fiintei mele Ma dor toate organele, Ziua ma doare soarele Iar noaptea luna si stelele. Mi s-a pus un junghi in norul de pe cer Pe care pana atunci nici nu-l observasem Si ma trezesc in fiecare dimineata Cu o senzatie de iarna. Degeaba am luat tot felul de medicamente Am urat si am iubit, am invatat sa citesc Si chiar am citit niste carti Am vorbit cu oamenii si m-am gandit, Am fost bun si-am fost frumos... Toate acestera n-au avut nici un efect, doctore Si-am cheltuit pe ele o groaza de ani. Cred ca m-am imbolnavit de moarte Intr-o zi Cand m-am nascut.

MI-E DRAGA, ROMANIA..

Guvernul are un braţ lung şi unul scurt: cel lung îi serveşte ca să ia şi ajunge peste tot ; braţul scurt îi serveşte ca să dea, dar nu ajunge decât la cei apropiaţi (Silone) Mi-e dragă, România! Cât va mai fi românul sclav În ţara noastră în care, Întreg sistemul e bolnav, De-o cruntă nepăsare? În blocuri triste, cenuşii, Bătrâni mai mor de foame, Uitaţi de stat şi-ai lor copii Dar, Tu, nu-i uita, Doamne! Ajută poporul la greu, Slăvit fie al Tău nume! Alături să ne fii mereu, Să fie pace în lume. Nu ne lăsa, îţi spun mereu, Că-avem mulţi hoţi în ţară! De-aceea noi o ducem greu Ce n-aş da ca să piară... Fii, Doamne, bun vindecător, Te rog, fă o minune Şi vindecă al meu popor, De tot ce-i rău în lume. Doar, Tu, eşti doctor priceput Să-i vindeci a sa rană, De care suferă de mult Şi e cuprins de teamă. Suntem o ţară de creştini, Nu o adunătură. De Tine nu suntem străini, Iubim Sfânta Scriptură. Înlătură acest blestem, Redă-ne bucuria Şi lasă la români un semn, Să le rodească glia. Sunt fiică din popor creştin, Cinstesc prietenia. Dă ţării mele alt destin, Mi-e dragă România! GEORGETA NEDELCU Craiova Decembrie 2009

CE SUNT?

"am intrebat pe ingeri odata: ce este viata si de ce mi-este data? si-au plecat aripile, nu mi-au raspuns, au plecat tristi si iarasi am plans. de ce sa nu imi pun aceasta-ntrebare cand vad ca in lume, doar pe cer mai e soare, in schimb , peste tot, in suflete-i ploaie si vant si furtuna si semn de-ntrebare... cine sunt eu si de ce sa traiesc? clipele curg toate, curg fara-nteles, sunt doar o farama in palma Divina, sunt intuneric sau sunt in lumina? ce este viata? e doar o cascada, eu: pictura ce sa sta daor sa cada, viata-i vartejul prin care eu curg, moartea: picurul cazand pe pamant.