Prima descriere a florii de mac a fost facuta de un invatat pe nume Dioscoride care a trait in primul secol dupa Hristos. In Grecia antica, floarea se regasea pe fetele monedelor fiind asociata cu bogatia si fertilitatea.
In capitala Imperiului Roman oamenii o incadrau printre plantele funerare desi proprietatile sale halucinogene incepeau sa atraga atentia asupra sa. Astfel se face ca in secolul al IV-lea, in Roma existau circa opt sute de locuri in care se vindea opiu, la un pret modic, fixat de imparat.
Exista numeroase varietati de mac, diferentiate in special prin efectul semintelor din centrul florii. Macul european este inofensiv, dovada ca obisnuim sa consumam covrigi sau prajituri cu mac. Varietatea asiatica, in schimb, este halucinogena fiind cea remarcata in secolul al XIII-lea de Marco Polo pe campurile din nordul Afganistanului.
In traditia medievala crestina, macul se crede a fi aparut din sangele unor sfinti martiri. O alta legenda marturiseste cum odata, in Sambata Mare, cand toate florile s-au hotarat sa privegheze, numai macul somnoros a adormit venindu-si in fire la strigatele de bucurie ale semenelor: "Hristos a inviat!" Atunci, macul s-a rusinat asa de tare incat a devenit din alb, asa cum era inainte, rosu aprins.
Macul simbolizeaza, in primul rand, frumusetea si gingasia persoanei care primeste floarea. Este floarea dragostei pasionale, asociata cu ardoarea si nerabdarea. In cazul unei relatii aflate la inceput, primirea unei flori de mac poate insemna dorinta de "a avansa".
In imprejurari nefericite, macul simbolizeaza regretul dar si speranta ca durerea va putea fi depasita. Crestinismul a ignorat toate calitatile ambigue ale plantei, considerand macul simbol al odihnei sufletelor celor adormiti intru Domnul. La mormintele eroilor necunoscuti, in zilele de peste an in care sunt comemorati, se aduc flori de mac.
Sursa foto
I. C.
http://www.gradinamea.ro/Povestea_florilor_de_mac_8704_536_1.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu