"Se joacă toamna, tot mereu cu noi,
Ca un copil, de ceruri răsfăţat,
Ne rade-n soare, apoi ne plânge ploi,
Fără să-i pese cât ne-a întristat.
Ca un copil, de ceruri răsfăţat,
Ne rade-n soare, apoi ne plânge ploi,
Fără să-i pese cât ne-a întristat.
Fără să ştie, dacă ne-a rănit,
Ea frigul pe alei aşterne,
De trandafirii toţi, i-a ofilit,
Lăsându-ne doar albe crizanteme..."

Ea frigul pe alei aşterne,
De trandafirii toţi, i-a ofilit,
Lăsându-ne doar albe crizanteme..."






Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu