MARIANA ROGOZ STRATULAT..POEZIE

MARIANA ROGOZ STRATULAT..POEZIE

 Lumina din suflet....................................

Lumina-i făcută din raze de lună,

din raze de soare ce ne ocrotesc,

lumina din suflet ar vrea să apună

când neguri de viaţă ne copleşesc.

Lumina pâlpâie spre seară încet,

Misterul din noapte îl creşte,

îmi umblă prin gând un tainic verset

„Tu, Doamne, sufletul meu izbăveşte!" 

Ninge, Doamne...

Ninge, Doamne, cu durere, ninge stele în cădere, ninge flori pe amintiri, adu-mi, Doamne, noi trăiri! Cântă, clipă, în visare, cântă cântul ce mă doare, cântă soare suferinţi, plânge-mi, Doamne, în dorinţi! Du-te, şoaptă, în cuvânt, du-te lacrimă în vânt, du-te cântec în iubire, vină, Doamne,-n fericire! Zboară, gând, tulburător, zboară vis lângă izvor, zboară fulgi de nea cărunţi, lasă-mi, Doamne, dor de munţi! Ninge, Doamne, peste mine, cu durere şi suspine, cu credinţă şi speranţă, ninge,Doamne, peste viaţă! Panciu, 25 noiembrie 2008

14 December 2009

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Chemarea liniştii

Tu, dragul meu, m-ai chemat să ascult păsări în cântecul tău, să-ţi sărut dorul şi liniştea din vis. Cântecul tău spre cer mă înalţă, păşesc pe o stea. Inima mea îţi lasă un sărut pentru păsările albe. Panciu, 20 octombrie 2008 Vara, ed. AS’S, Iasi, 2009

12 November 2009

În lumea ta... în lumea mea.. 

În lumea ta... în lumea mea... În lumea ta le ştii pe toate şi zbateri şi dureri şi fericiri, iar visele din lumi îndepărtate dispar în nor, în apa din izvor, în gândul trecător. Te chem în lumea mea, în visul meu de noapte grea şi stele umezi, dar nu m-auzi şi nici nu vrei să iei o lacrimă căzând pe-o aripă de vânt subţire, în cuvânt. Panciu, 3 decembrie 2008 Vara, ed. AS’S, Iaşi, 2009

13 November 2009