Ti-a fost, vreodata, atat de dor...?
Cat sa traiesti aproape...la-ntamplare!
Sa simti cum "arde" foc interior,
Ca un parjol, tacut, din crestet, in picioare...?
Ti-a fost, vreodata, atat de dor...?
Sa simti c-au amortit in tine, toate,
Sa nu gandesti...decat in viitor...
Indiferent la tot, strain, fiind,...de...toate...?
Ti-a fost, vreodata, atat de dor...?
De ce ar fi, daca-ar putea sa fie,
Privind iluzii vechi cum mor,
Ca niste albe pasari de hartie...?
Ti-a fost, vreodata, atat de teama...?
Sa-ti pierzi iubirea-n zbor, ca o petala,
Ce efemera-i clipa, ce iute vine-o drama!
Sa ceri, de nu stiu unde, socoteala...?
Ti-a fost, vreodata, atat de dor...?
De cineva, incat parca, durere,
Tasnea din trup, prin fiecare por...
Si ai vrut sa plangi...dar in tacere...?
Dar.. ce tot spun? Nu pot a intelege,
Decat acei ce-au invatat, vreodata,
Ca-n suflet si iubire nu e lege,
Ca poti dori sa mori....doar sa iubesti o data!"
..&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
...SOMNIC PUFOS !!
Când sunt copiii noştri mici
Noi pentru ei suntem TĂTICI
Ce gingaş e, şi sună bine
TĂTICULE, mi-e dor de tine!
Dar anii trec şi deodată … ...
Nu mai eşti TĂTIC, acum eşti TATĂ
Dar şi aşa tot sună bine
TATA îmi este dor de tine!
Dar viaţa e un foc de paie
Şi vrei nu vrei, ajungi TATAIE
Iar vorba ta, în râs e luată
TATAIE, ia mai las-o baltă!
Şi-n anii care-ţi mai rămân
Te vor numi doar ĂL BĂTRÂN
Şi vorba lor te năuceşte
BĂTRÂNE, ce-i mai trebuieşte?
Copile, tu să ai ştiinţă
Am fost un tată cu credinţă
Şi din puţin, de-a fost să fie,
Eu am răbdat, şi ţi-am dat ţie.
Dar fă-mi, te rog, o bucurie
La cimitir, de vii la mine
Sâ-mi zici ca în copilărie:TĂTICULE, mi-e dor de tine!
.
...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu