Unirea Principatelor Române 24 ianuarie 1859

Unirea Principatelor Române 24 ianuarie 1859 

Unirea Principatelor

24.01.1859  - Principatele Romane se unesc sub domnitorulAlexandru Ioan Cuza (1859-1866), care va proclama Unirea definitiva la 24 ianuarie 1862.

Pe-al nostru steag e scris unire

  este un cântec patriotic dedicat unirii Principatelor Române, Moldova şi Ţara Românească de la 1859.
 Muzica îi aparţine lui Ciprian Porumbescu, iar versurile lui Andrei Bârseanu. Melodia este în prezent imnul naţional al Albaniei.

Pe-al nostru steag e scris unire,

Unire-n cuget şi simţiri

Şi sub măreaţa lui umbrire

Vom înfrunta orice loviri.

Acel ce-n luptă grea se teme

Ce singur e rătăcitor,

Iar noi uniţi în orice vreme

Vom fi, vom fi învingători.

Am înarmat a noastră mînă

Ca să păzim un scump pămînt,

Dreptatea e a lui stăpînă,

Iar domn e adevărul sfînt.

Şi-n cartea veşniciei scrie

Că ţări şi neamuri vor pieri,

Dar mîndra noastră Românie

Etern, etern va înflori.

Învingători cu verde laur

Noi fruntea nu ne-o-mpodobim

Nici scumpele grămezi de aur

Drept răsplătire nu dorim.

Ştiind că-n viaţa trecătoare

Eterne fapte-am împlinit

Şi chinul morţii-ngrozitoare

Bogat, bogat e răsplătit.

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&..

E BINE SĂ NE ADUCEM AMINTE...  

UNIŢI ÎN PAŞI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ  

Daca ,,Ne-om desparte de tară si de neam/Usca-ne-vom ca frunza /căzută de pe ram”cum frumos spunea poetul Nicolae Dabija.

..Mica Unire, marcată de reformele lui Alexandru Ioan Cuza, un act măreţ care a pus temeliile statului român modern. Un vis împlinit. Un vis dăinuind de pe vremea lui Burebista şi Decebal. Un ideal la care au năzuit milioane de români, aşa cum spunea Nicolae Bălcescu, „visarea iubită” – a marilor noştri voievozi Mircea cel Bătrân şi Ştefan cel Mare.  

Alexandru Ioan Cuza, om de stat de o mare probitate, exponentul acestei mişcări a fost recunoscut în istorie ca „icoană a identităţii naţionale”. Cităm din ziarul independent „Unirea”: „După alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5 ianuarie 1859) şi al Valahiei (24 ianuarie 1859), Principatele Române, noul stat creat atunci, a militat pentru recunoaşterea graniţelor şi statalităţii sale, lucru ce se întâmpla în 1861, când capătă numele de România. Acest nou stat a fost recunoscut de Marile Puteri, prin protecţia directă a lui Napoleon al III-lea al Franţei.” (Sursa: historia.ro).  

..Moş Ion Roată – un ţăran vrednic din munţii „cei merei”, om simplu şi drept, cu spiritul lui cercetător şi justiţiar, cere lămuriri în privinţa unirii celor bogaţi cu „talpa ţării”. Este admonestat, insistă şi află răspunsul adecvat acelor vremi de restrişte politică şi socială. Scuipat de boier, el este sărutat de Vodă Cuza pentru a i se şterge „ruşinea şi demnitatea” de român. Românul care, printr-o magistrală parabolă, sintetizează ideea clară a unirii, prin punerea mână de la mână şi umăr lângă umăr pentru a urni bolovanul ţării, prea mare pentru un singur om A rămas în istorie şi a fost preluat în literatură de mulţi scriitori, prin acest spirit dârz al omului simplu, isteţ, cercetător, perseverent, care caută adevărul şi dreptatea şi nu se lasă până nu-l află, indiferent cât trebuie să suporte pentru asta.  

E bine să ne aducem aminte, măcar din când în când, de evenimentele la care strămoşii noştri şi-au dat măsura curajului şi a vitejiei pentru o cauză dreaptă.  

SURSA:Mihaela Popa,  meditaţii legate de personajul devenit emblemă a ţăranului român trimis la Divanul ad-hoc, Moş Ion Roată

LA http://confluente.ro/Uniti_in_pasi_de_hora_rom_cezarina_adamescu_1390578418.html

..